Virgil POPESCU

compozitor si instrumentist

virgil popescu

VIRGIL POPESCU

compozitor, orchestrator, profesor de muzica, instrumentist



S-a nascut la Craiova, la data de 26 februarie 1955. A absolvit in 1974 Liceul de muzica si arte plastice din Craiova. A absolvit in 1981 Conservatorul de muzica "George Enescu" din Iasi - sectiile pedagogie-muzicologie-compozitie, si instrument principal - vioara.
Debuteaza in muzica usoara in 1979, pe cand era student, cu melodia "Cantec de iarna", interpretata de Eugen Tichindeleanu, inregistrata in Studioul Radio Iasi. Pentru scurte perioade de timp colaboreaza cu Teatrul National din Iasi (1981), unde scrie muzica spectacolului "Cum va place" de W.Shakespeare.
Intre 1984 si 1990 este angajat la Teatrul de Revista "C.Tanase" din Bucuresti, ocupand functiile de instrumentist, orchestrator si dirijor secund. Colaboreaza intre 1985 - 1987 cu formatia de muzica experimentala "Hyperion" condusa de compozitorul Iancu Dumitrescu.
Din 1986 este membru definitiv al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.
Din 1980 desfasoara o intensa activitate in domeniul muzicii pop si de jazz, colaborand cu majoritatea interpretilor importanti de gen din Romania: Oana Sirbu, Luminita Anghel, Silvia Dumitrescu, Manuela Fedorca, Angela Similea, Andra, Monica Anghel, Aura Urziceanu si multi altii.
Din 1996 este conducatorul muzical al formatiei "Zan", formatia de acompaniament a lui Nicu Alifantis, si este prezent pe toate albumele semnate de acesta alaturi de trupa "Zan". Impreuna cu renumitul pianist de jazz Puiu Pascu participa la mai multe festivaluri de jazz (Sibiu, Iasi, Satu-Mare, Brasov, Constanta, Bucuresti, Costinesti, Chisinau). Colaboreaza cu Puiu Pascu din 1985, participind impreuna cu alti muzicieni la numeroase emisiuni ale unor televiziuni importante din Romania. Impreuna cu propriul grup (format din Puiu Pascu - pian, Razvan Mirica - chitara si Relu Bitulescu - tobe) a asigurat compartimentul muzical al emisiunii "Chestiunea zilei" realizata de Florin Calinescu la ProTv (intre anii 1999 - 2001), al emisiunilor "Seara buna" si "Garantat 100%" realizate de Catalin Stefanescu la TVR1 (din 2003 pana in 2009).

Din 2015 activeaza ca basist in band-ul de acompaniament al lui A.G.Weinberger, cu care participa la mai multe festivaluri de jazz-blues...
In 2002 scrie muzica de balet "Visul unei nopti de vara" de W.Shakespeare, pentru o scoala de balet din Schweinfurt - Germania. Lucrarea este premiata de Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania cu "Premiul anului 2002".
A compus peste 100 de cantece pentru copii (inclusiv pentru emisiunea "Abracadabra" difuzata de postul de televiziune ProTv intre anii 1996 - 2000). Melodiile pentru copii, compuse de Virgil Popescu, au fost si sunt prezente la toate editiile Festivalului Mamaia Copiilor. A facut si face parte din numeroase jurii ale mai multor festivaluri si concursuri de muzica usoara pentru copii. Inca din 1998 activeaza ca profesor de muzica in cadrul mai multor gradinite particulare din Bucuresti (Prikindel, Camy, Little team...).
Din 2008 face parte din corpul profesoral al Scolii Genesis din Bucuresti, avand o relatie foarte buna atat cu profesorii cat si cu elevii. Are un impact pozitiv cu totul special asupra copiilor cu care lucreaza, astfel ca de multe ori orele de muzica sustinute de Virgil Popescu sunt adevarate ore de terapie prin muzica (de fapt asa se si numeste optionalul sustinut in cadrul programului gradinitelor : "Terapie prin muzica"). Materialul didactic folosit de Virgil Popescu este in proportie de 90% alcatuit din creatia proprie (majoritatea melodiilor pentru copii pot fi ascultate accesand site-ul personal al compozitorului: www.virgil-popescu.ro.


A compus muzica pentru urmatoarele filme de lung metraj: "Flacaul cu o singura bretea" (1991 - regia Iulian Mihu), "Vinovatul" (1992 - regia Alexa Visarion), "Marea lehamite" (1993 - regia Mircea Daneliuc), "Femeia in rosu" (1995 - regia Mircea Veroiu)

Discografia compozitorului cuprinde urmatoarele titluri:


  • "Te iubeam" (1992) - solista Oana Sirbu
  • "Virgil Popescu si invitatii sai" (1995) - diversi solisti
  • "Imi doresc sa fiu cu tine" (1997) - Manuela Fedorca
  • "Vine Mos Craciun" (1999) - diversi solisti
  • "Ce va fi cu papusile mele" (2000) - Francisca Niculae
  • "Ruxi si Achi, acasa" (2000) - Ruxi si Achi
  • "Lumea basmelor" (2000) - Oana Sirbu
  • "Abracadabra" (vol.I si vol.II) - Marian Rilea si grupul Abracadabra
  • "Te-asteptam sa vii Mos Craciun" (2006) - Oana Sirbu
  • "Un altfel de portret" (2010) - Oana Sirbu
  • "Fiorul iubirii" (2015) - Silvia Dumitrescu
  • "Je viens de loin" (2015) - Lelia Floresco
  • "Pentru parinti e cantecul meu" (2016) - Diversi solisti (cantece pentru copii)
  • "Gasca fara nume" (2016) - Miruna Pinzaru (cantece pentru copii)
  • "Sunt sic" (2016) - Oana Sirbu (cantece pentru copii)
  • "Stai langa mine Mos Craciun" (2016) - Diversi solisti (cantece de Craciun)
  • "Il asteptam pe Mos Craciun" (2016) - Silvia Dumitrescu (cantece de Craciun)
  • "De Craciun voi fi acasa" (2016) - Oana Sirbu (cantece de Craciun)
  • "In drum spre scoala" (2016) - Oana Sirbu (25 de cantece religioase)
Berti Barbera
„UN ALTFEL DE PORTRET” – Virgil Popescu, Oana Sîrbu

"Nimeni nu mai are curajul sa scrie sau sa cante exact dupa cum simte, influentat de o poveste sau un gand care-i curpinde sau marcheaza existenta. Toti scriu conditionati de forme si idei fixe, incrancenati pe tiparele care, odata preluate, ar putea aduce ceva banuti. Goana dupa calapodul izbavirii duce la momente care ne duc departe de ceea ce muzica ofera oamenilor de mii de ani. Iar atunci cand scrii ce si cum simti, cand canti cu bucurie asa cum iti place, ti se spune gomos ca nu se vinde, deci nu e bun. De aceea am decis sa ma indrept exclusiv catre artistii care raman la optiunea primordiala, de a folosi muzica pentru a spune ceva in continuarea gesturilor si a cuvintelor, de a comunica prin ganduri si emotii, nu prin conturi si fiare vopsite. Si ajungem la Oana Sarbu si Virgil Popescu. Acest nou album al lor ma trimite la multe reusite rezultate din colaborari intre artisti care se cunosc bine, dar se pare ca mai au multe sa isi spuna. « Un altfel de portret » nu si-a schimbat trasaturile, in schimb si-a adaugat culori si nuante in interpretarea vocala a Oanei. Piesele induc o atmosfera intima, exact ca atunci cand un grup de prieteni cu calitati si bucurii comune isi propune sa mai cante ceva. Piesele sunt scrise de Virgil Popescu, care semneaza si orchestratiile, programarile si desigur, chitara bas, ducandu-si placerea de a desena portrete dincolo de perceptia vizuala.
Ceilalti prieteni sunt toti instrumentisti respectabili ai scenei noastre : Puiu Pascu la pian, chitaristii Sorin Romanescu si Bogdan Mihailescu, trompetistul Dan Nicolau, la care se adauga studenta Ramona Nicolae (backing vocals). Fiecare piesa are o alta stare, e scrisa in alt stil, dar in ansamblu, repertoriul suna unitar, datorita manierei in care au fost scrise aranjamentele, care ating ca stil jazz-ul, bossa-nova, ritmuri de funk si parfum sud-american. Doar textele lui George Popovici limiteaza adresabilitatea la publicul roman, restul suna ca o productie care a beneficiat de aportul unor muzicieni de nivel international. Dincolo de gusturi sau valuri, vestea buna este ca Oana Sarbu are un album nou, deci si-a mai indeplinit o dorinta, iar inainte de a se gandi ce castiga, s-a gandit sa ofere ceva. Asta ar putea insemna un mod prin care sa eviti delicat retetele de succes, facand exact ceea ce iti place. Dar oare succesul nu inseamna sa reusesti sa faci exact ce iti place? Mai bine-l astepti pe Fat Frumos decat sa faci ceva fara sa simti."
Florian Lungu
„UN ALTFEL DE PORTRET” – Virgil Popescu, Oana Sîrbu

"Acest set de înregistrări – l-am numi metaforic o magnolie sonoră cu douăsprezece inflorescenţe – subjugă, cucereşte auzul şi sufletul, obligă realmente să te îndrăgosteşti de el!
Stilistic vorbind, muzica înglobată pare dificil de clasificat, întrucît căldura expresiei şi melodicitatea plină de senzualitate o recomandă ca aparţinînd genului pop... totodată însă trimite graţie creativităţii la jazz, în timp ce densitatea substanţei, complexitatea arhitectonică, diversitatea şi pregnanţa ritmică o raportează la o multitudine de alte specii şi subgenuri. Secvenţele surprind prin minuţiozitatea cu care apar şlefuite detaliile unor rezonanţe diamantine, deosebit de sugestive: pe principiul complementarităţii, fiecare unitate de timp alternează ingenioase jocuri timbrale, elegante caligrafii armonice, oportune răspunsuri de background vocal însoţind glasul solist. Discul alătură entităţi sonor-estetice atît de diferite, de net definite ca mod de exprimare, fiecare în parte, încît pare a fi un „Best Of” în care orice redundanţă lipseşte cu desăvîrşire. Orchestraţiile poartă indubitabil pecetea profesionalismului ca şi a unei nedrămuite, remarcabile investiţii a imaginaţiei creatoare, înnobilînd materia primă componistică, ea însăşi atît de inspirată. Dacă pentru aceste atribute se cuvine să-l respectăm pe experimentatul compozitorul-aranjor, bass-ist, concomitent şi demiurg al întregului proiect discografic Virgil Popescu, latura interpretativă o relevă drept protagonistă pe Oana Sîrbu, o solistă ce vădeşte o înzestrare nativă puţin comună, un glas limpede, mlădiu, deopotrivă o artă a cîntului şi un feeling de excepţie. Fermecînd printr-o prospeţime adolescentină, „forever-young” Oana Sîrbu cultivă, cu predilecţie în piesele de tentă nostalgic-elegiac-onirică, acea emoţie a înfiorării de sine coincidentă propriilor trăiri; dar se impune şi prin accente pline de energizantă forţă în secvenţele alerte. Tot în compartimentul interpretativ se cuvin revelate contribuţiile de certă ţinută ale coechipierilor instrumentişti şi improvizatori Puiu Pascu – virtuoz mînuitor al claviaturilor electronice, ghitaristul nepereche Sorin Romanescu, alternativ cu Bogdan Mihăilescu la ghitară acustică (ce apare în prima şi a patra piesă ale discului), tînărul şi dotatul trompetist Dan Nicolau (în piesele a cincea şi a şasea); nu în ultimul rînd subliniem aportul armonic subtil al Ramonei Nicolae care a asigurat backing-ul vocal. Mesajul poetic al pieselor, întruchipat în versuri ingenue, captivante prin firesc, muzicalitate a rimelor şi acurateţe a simţirii, refuzîndu-se dezinvolt locurilor comune de limbaj, poartă autograful lui George Popovici. Fiindcă a mărturisit afinităţi speciale pentru melodia „Doar cu o floare nu se face primăvară” şi pentru piesa-titlu a albumului, „Un altfel de portret”, compozitorul le-a reluat în finalul CD-ului în noi versiuni de mixaj.
Prezentul disc se doreşte şi reuşeşte a fi un imn al iubirii, izvorît din dragostea pentru artă a unor autentici promotori ai sunetelor măiastre!
Un disc generator de entuziasm şi de intens confort auditiv. Un disc dintre acelea care nu se nasc în fiecare zi!"
Florian Lungu
„FIORUL IUBIRII” – Virgil Popescu, Silvia Dumitrescu

Recursul la iubire
"Exista o zona de interferenta estetica intre domenii sonore conexe precum pop, rock, jazz, R'n'B / soul, generatoare de lumi de frumuseti si binevenite surprize pentru auzul care se refuza banalului, locurilor comune de limbaj si expresie. O zona, sa recunoastem, destul de putin explorata la noi - dar in arealulo careia omul de muzica Virgil Popescu exceleaza. Realizarile sale de pana acum o atesta cu prisosinta... Iata insa ca prin recentul set de unsprezece creatii, compozitorul aranjor instrumentist (si autor de versuri in piesa-titlu a albumului) recidiveaza in sensul bun al cuvantului, invitandu-ne cordial sa-l insotim intr-un cat se poate de atractiv si original ambient.
Nimic anodin, simplist, prozaic in muzica acestui disc. Dimpotriva, demersul creativ cucereste prin luminozitate, suculenta policromie timbrala, armonie luxurianta, prin ingeniozitatea modulatiilor si verva pulsatiei ritmice. Desi se subsumeaza toate unui semnificant distinct, unui creuzet sonor pe care l-am putea defini drept "stilul Virgil Popescu", fiecare dintre piesele contextului releva o amprenta de traire afectiva inconfundabila, valorificata printr-o minutioasa cizelare. Indicele calitativ denota fara dubiu clasa de profesionalism a realizatorilor, fie ei creatori ori interpreti. O nota buna pentru argumentele literar-poetice ale creatiilor datorate contemporanilor George Popovici, Dumitru Popescu Chiselet si "clasicului" George Toparceanu. Cine altul daca nu Virgil Popescu s-ar fi gandit / incumetat sa redimensioneze muzical o poezie atat de insolita ca "Sahara"?
Desigur, intentiile componistice nu puteau prinde contur, concretete auditiva decat cu colaborarile insumate ale unei echipe interpretative de tinuta. Intre instrumentistii implicati in inregistrarea celor unsprezece secvente, se evidentiaza prin interventii solistic-improvizatorice demne de lauda admirabilul, mereu inspiratul ghitarist Florin Ochescu si virtuozul, creativul manuitor al claviaturilor in alb si negru Puiu Pascu. Domina intregul discurs sonor in calitate de inzestrata purtatoare de melodie dar si de inventiva improvizatoare Silvia Dumitrescu, cu glasul ei iradiant si tonul energizant, plin de relevabila pregnanta!
Nu ar fi foarte simplu, daca mi s-ar cere, sa-mi exprim preferintele asupra celor mai reusite dintre reusitele - toate unsprezece - "fioruri ale iubirii"... Fie-mi permise totusi cateva optiuni strict personale (vorba cantecului, "Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie") pentrupatru piese care m-au impresionat in chip aparte : "Tu nu crezi in proverbe", "Ploua", "Asta e opinia mea" si preafrumoasa, invaluitoarea balada "Eram atat de tineri".
Si un ultim cuvant : Bravo!"

Virgil POPESCU

compozitor si instrumentist